Pentru prima dată în viaţă, deşi ştiam de multă vreme de Rezervaţia de bujori de la Zau de Câmpie, am ajuns să o văd, dar din păcate... am ajuns prea târziu.
Am dat crezare unei ştiri TV care spunea că au înflorit bujorii la Zau şi că spectacolul naturii durează 10-12 zile şi am mers azi acolo. În mod normal ar fi trebuit să vedem un câmp plin de bujori roşii dar florile au fost deja scuturate.
Această rezervaţie are şi o legendă care spune că în partea locului trăia un împărat care avea doi fii, cel mare rău, invidios iar cel mic frumos şi bun. Cel mic cutreierând padurile din jur a întâlnit o fată frumoasă, fata pădurarului, de care s-a îndrăgostit. Fratele cel mare îl invidiază pentru dragostea lui şi într-o zi, întorcându-se ei de la vânătoare şi fiind cu barca pe unul din lacuri, îl arunca pe cel mic în lac unde acesta se îneacă. Aflând despre moartea iubitului, fata pădurarului s-a aşezat pe o pajişte lângă lac şi a început să plângă cu atâta durere încât lacrimile ei deveneau sânge şi unde cădeau pe pământ, se prefăceau în flori de bujor de culoare sângerie.
Chiar dacă nu am văzut "rezervaţia miraj" în toată splendoarea ei, drumul până acolo pe marginea lacurilor de la Zau de Câmpie a fost foarte frumos, am realizat cât de frumoasă poate fi viaţa în natură, departe de betoanele oraşelor noastre şi de tot ritmul nebun în care viaţa noastră se desfăşoară.
Este păcat că lumea nu ştie la timp despre fenomenul înfloririi bujorilor de stepă care trăiesc din 1932 pe dealurile Zau-lui şi nu evadează pentru câteva ore în natură pentru a se bucura de frumuseţea naturii.
Cu siguranţă voi căuta să merg în anii următori acolo, în timpul inflorescenţei bujorilor, pentru peisajul în sine şi pentru liniştea de acolo, pentru faptul că te umple de viaţă şi energie.
Se afișează postările cu eticheta Zau de Câmpie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Zau de Câmpie. Afișați toate postările
sâmbătă, 5 mai 2012
Abonați-vă la:
Postări (Atom)