luni, 3 decembrie 2012

Pe vremuri...


... într-un mic sat, trăia un preot care avea în biserica sa un candelabru cu douăzeci şi patru de lumânări. An de an, în fiecare zi a lunii decembrie, până în Ajunul Crăciunului, preotul acesta aprindea câte o lumânare, pregătind astfel marea sărbătoare care urma.

Dorind să aducă puţină lumină şi linişte în casele lor, credincioşii din acel sătuc îşi împleteau câte o coroniţă de brad pe care o aşezau la loc de cinste. Fiind oameni săraci, ei aşezau în coroniţă doar patru lumânări, aprinzându-le pe rând, în fiecare duminică a lunii decembrie.

Când se aprindeau lumânările, toată familia se strângea în jurul coroniţei cântând colinde şi împărtăşindu-şi gânduri, spre curăţirea sufletului.

Şi în ziua de azi, oamenii din acest sătuc aşteaptă venirea Crăciunului, când casele lor se vor umple de lumină, astfel vestindu-se naşterea Domnului.

vineri, 30 noiembrie 2012

Ziua naţională a României


Dacă ar fi să scriu aici câteva motive pentru care iubesc România şi simt ziua de 1 Decembrie o zi specială, acestea ar fi:

- imnul naţional îmi dă întotdeauna fiori de ziua naţională, sună foarte emoţionant
- parada militară este un eveniment special care mă duce cu gândul în trecut, la eroii noştri, la faptele de vitejie de care au dat dovadă de-a lungul timpului, la bunicul meu care a fost militar şi pe care l-am iubit enorm şi regret nespus că s-a dus prea devreme din lume
- pentru mine România este "acasă", nu-mi doresc să trăiesc altundeva în lume, ar fi mult prea greu să trăiesc cu gândul la "acasă"
- ţara asta este atât de frumoasă încât nu sunt de ajuns cuvintele pentru a descrie tot ce am simţit vizitând multe locuri minunate de aici (anul trecut am postat de 1 Decembrie multe fotografii care pentru mine înseamnă România)
- avem multe valori care trebuie să ne stârnească mândria că suntem români
- chiar dacă unele aspecte din viaţa de zi cu zi ne lasă un gust amar, nu trebuie să ne pierdem speranţa
- la 1 Decembrie 1918 poporul român a fost demn şi şi-a exprimat ferm dorinţa de Unitate, la 1 Decembrie 2012 îmi doresc să ne redobândim Demnitatea de a ne numi urmaşii românilor de atunci 

LA MULŢI ANI, ROMÂNIA!
LA MULŢI ANI, TRICOLOR UDAT CU LACRIMI ŞI SÂNGE!
LA MULŢI ANI, DRAGI ROMÂNI!

duminică, 25 noiembrie 2012

"Dragoste" şi "dragoste adevărată"

Am citit un interviu cu o turcoaică stabilită în România, Esin Ugurtay, femeie de afaceri.
La întrebarea: "Cât de importantă e dragostea, e important să iubeşti, ca să te simţi împlinită?" a răspuns aşa: "Nu am un răspuns simplu la această întrebare pentru că noi, turcii, avem două cuvinte diferite care descriu dragostea. Nu poate fi tradus, e vorba de "dragoste (ask)" şi "dragoste adevărată (sevgi)". Dragostea simplă înseamnă pasiune, cea adevărată - compasiune şi tandreţe. Dragostea înseamnă să-ţi hrăneşti ego-ul, dragostea adevărată hrăneşte sufletul. Dragostea îţi cere tot timpul, dragostea adevărată te face să dăruieşti.".

joi, 22 noiembrie 2012

Ari... Ana...


Am să scriu azi despre o fetiță dragă mie, chiar foarte dragă. Se numește Ariana și este fetița unei colege de serviciu. M-am îndragostit de fetița asta de foarte mult timp pentru că este zglobie, plină de viață și pe lângă toate astea, foarte, foarte drăguță. Era o vreme când nu-l putea spune pe r, iar eu eram pentru ea Maii  J. Acum nu mai are acest defect de vorbire care, era de departe, foarte șic. Scrie cu mânuța stângă, poate e un semn că are de pe acum înclinații către artă. Dansează. Am auzit multe lucruri frumoase despre ea de la mămica ei, care și ea se minunează în fiecare zi de toate câte îi trec prin cap unui copil de 5 ani. Ieri a venit pe la serviciu pentru câteva ore și am facut niște poze împreună. Mi-a zis: „Mari, să mă pui pe net!” Cum aș putea să nu-i respect dorința? Când ne întâlnim mă strânge în brațe (cred că simte și ea iubirea mea pentru ea și reacționează ca atare), mă pupă și atunci simt tot mai mult că îmi doresc și eu o fetiță la fel de drăguță ... Ana...



luni, 22 octombrie 2012

Robert, Vocea României?

 
Amintindu-ne o voce absolut senzațională la concursul Vocea României. Va lua oare trofeul?
 

 Michael Jackson i-a fost "profesor de canto" si i-a luat 5 secunde sa convinga. Moment plin de emotie la "Vocea Romaniei": In lacrimi, la jumatatea piesei
Michael Jackson i-a fost "profesor de canto" si i-a luat 5 secunde sa convinga. Moment plin de emotie la "Vocea Romaniei": In lacrimi, la jumatatea piesei Robert Reamzy

A inceput sa chiuleasca de la orele de matematica si de fizica pentru a se pregati pentru liceul de muzica, iar de la 15 ani a inceput sa dea lectii de pian.

"Nu stiu daca voi intoarce cele patru scaune, sunt multumit ca toate celelalte scaune, ma refer la cele din public, sunt cu fata la mine", a spus Robert, care a venit emotionat si totodata increzator la "Vocea Romaniei", unde a cantat piesa "I Just Can't Stop Loving You" a lui Michael Jackson. 



Dupa 5 secunde, Loredana si Horia Brenciu au vrut sa vada de unde vine asa o voce frumoasa. 24 de secunde mai tarziu, Smiley si Marius Moga repetau gestul. Nu degeaba Robert si-a adus cu el "amuletele", niste cristale care sa-i dea energie pozitiva.




 Emotiile au fost atat de puternice pentru el, incat abia s-a abtinut sa nu izbucneasca in plans in toiul piesei.

"M-am intors si ma asteptam sa vad o fata", i-a spus Marius Moga.

"Emotia asta spune totul. Nici nu mai trebuie sa canti", l-a laudat Horia Brenciu.

"Fiindca ai ambitusul atat de ofertant, sunt sigur ca poti sa canti multe alte lucruri. Mi-ar placea sa te am la mine in echipa si sa lucram pe tot felul de piese. Ar trebui sa lucrezi sa te transformi pe tine intr-o legenda. (...) Am incredere in tine", l-a incurajat Moga.

"Ai surprins esenta acestei piese. Sensibilitatea, dorinta si un pic din rautatea lui Michael Jackson. Ma bucur ca ai avut curajul sa canti piesa asta", a remarcat Smiley.

"Ai o ureche foarte buna, auzi niste frecvente pe care multi nu le aud. De-asta ai si putut sa fii autodidact", a explicat Loredana.

"Nu se supara nimeni, indiferent de alegere?", a vrut sa se asigure Robert. :) "Eu si compun la gradi, asa ca il aleg pe Moga...", si-a incheiat el momentul de la auditiile pe nevazute.

duminică, 30 septembrie 2012

Baloanele de la Câmpul Cetăţii

Câmpul Cetăţii este o mică localitate în apropiere de Sovata, renumită prin iazuri naturale în care trăiesc păstrăvi şi unde, spre deliciul amatorilor de peşte, aceştia au posibilitatea de a şi-i pescui chiar ei din baltă şi a-i duce la restaurant pentru a fi pregătiţi.
De 6 ani încoace, toamna, la Câmpul Cetăţii se organizează un festival al baloanelor cu aer cald, al deltaplanelor şi parapantelor cu motor. În anul acesta am ajuns şi eu la acest eveniment şi deşi îmi doresc foarte mult să zbor cu balonul, doar am văzut parada pentru că zborul este foarte scump.
Rămân cu amintirea baloanelor frumos colorate care se înalţă spre cer doar dimineaţa foarte devreme şi seara, atunci când curenţii de aer sunt favorabili acestui tip de agrement şi cu speranţa că poate la un moment dat, visul meu de a cutreiera văzduhul cu un balon va deveni realitate.

















marți, 25 septembrie 2012

22 de boboci...

... boboci de trandafir japonez.
Atâția a facut zilele acestea trandafirul meu japonez de la birou!
Toată lumea îl admiră, noroc că este roșu...
 


luni, 17 septembrie 2012

Baloane de săpun

Am văzut într-o zi pe Facebook această fotografie postată pe contul Dots. Poate pentru că Dots are legătură cu bulinele, au asociat cu această sferă care este la limita dintre real şi ireal având în vedere că are viaţă câteva fracţiuni de secundă.
Întrebarea care se punea acolo era: ce culoare au baloanele de săpun? Cred că cel mai corect răspuns ar fi acela că baloanele de săpun au culoarea copilăriei!
Cine îşi mai aminteşte cum făceam noi baloanele de săpun acum 25-30 de ani? Vă amintiţi cum amestecam un pic de şampon cu apă într-o săpunieră şi introduceam capătul unui pai în acest amestec iar apoi suflam pe pai baloane mai mari şi mai mici, viu colorate, zburdalnice în văzduh într-un dans feeric. Acum nu se mai fac baloane cu paiul, ci într-o cutiuţă cu soluţie se pune un beţigaş cu un cerculeţ în capăt, şi se suflă prin cerculeţ baloanele. Indiferent de varianta de a face baloane, cu pai sau cu cerculeţ, gustul copilăriei este acelaşi!
Ce mult îmi doresc să fac iarăşi baloane de săpun...


marți, 4 septembrie 2012

Aproape de cer

Am ajuns iarăşi, după mulţi ani de când am urcat deasupra norilor în Bucegi, la o altitudine la fel de mare dar de această dată în Munţii Parâng, la 2228 m, Vârful Păpuşa. Mi-am propus încă de anul trecut să merg pe Transalpina şi visul meu s-a realizat.
Transalpina este mult, mult mai frumoasă decât Transfăgărăşanul!
Şi pentru că mi-a plăcut mult la Rânca, staţiunea care s-a născut datorită Transalpinei, sper ca odată, cândva, iarna, să ajung acolo şi să văd imensitatea aceea de brazi împodobiţi în mantie albă, să aud cum scârţâie zăpada sub bocanci şi cum trosnesc lemnele în foc seara, până în miez de noapte.

Pentru că până anul acesta nu ştiam că există două Sarmizegetuse în România, mi-am împlinit dorinţa de a le vedea pe amândouă, una Sarmizegetusa Ulpia Traiana, vechea capitală a Daciei Romane, pe drumul dintre Haţeg şi Caransebeş iar cealaltă în inima munţilor, după ce te străduieşti să străbaţi un drum forestier de 20-25 km până să ţi se dezvăluie ea, absolut fascinanta Sarmizegetusa Regia, capitala vechii Dacii.

Şi pentru ca să fie încântarea spirituală completată cu o perlă a creştinătăţii românești, am ajuns şi la Mănăstirea Prislop, locul unde se odihneşte Părintele Arsenie Boca, Sfântul Ardealului. Pentru a ajunge la mormântul Părintelui, se urcă prin pădure de la mănăstire până se ajunge pe o pajişte în vârful căreia este cimitirul. Ce m-a impresionat încă de cum am intrat pe pajişte, a fost mirosul izbitor al florilor, miros care se simţea foarte puternic deşi era aer liber. Mormântul Părintelui Arsenie Boca, este simplu, identic cu restul mormintelor din cimitir şi totuşi unic, plin de flori şi înconjurat cu crini regali albi, iar crucea la care se închină lumea venită din toate colţurile ţării este încrustată la fel de simpu: "Arsenie Ieromonahul".