Se afișează postările cu eticheta pesimism. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta pesimism. Afișați toate postările

miercuri, 5 decembrie 2018

Povestea unei perechi de pantofi


Ani mulţi în urmă, era "cool" să te înscrii la un liceu "cool", la un profil "cool"... Am făcut asta şi imediat mi-am dat seama că nu mă potriveam cu acel din urmă "cool". Au trecut cei patru ani şi tot "cool" se chema să te înscrii la o facultate "cool", desigur, la un profil şi mai "cool". Am făcut şi asta şi mi-am dat seama că mi se potrivea acel şi mai "cool" ... dar... doar pentru o vreme!

Îmi amintesc povestea cu care a început acest domeniu cool, numit marketing... Prezentarea a fost asta: te învaţă să vinzi frigidere eschimoşilor. Şi a mai fost o poveste pe care mi-o amintesc... o firmă care producea pantofi şi-a trimis doi oameni de marketing într-un deşert pentru a testa piaţa. Primul s-a întors dezamăgit şi cu următorul mesaj: "Acolo toţi oamenii umblă desculţi, nu avem nici o şansă să le vindem pantofi." Al doi-lea s-a întors încrezător: "Pentru că oamenii aceia umblă toţi desculţi, va trebui să-i încălţăm!"

Citind "Toţi suntem ciudaţi", de Seth Godin, mi-am amintit de povestea firmei de pantofi... Aici, în cartea lui Godin am găsit ceva şi mai frumos...

"Povestea firmei Toms Shoes este de obicei greşit înţeleasă şi merită reexaminată. Blake Mycoskie a înfiinţat o companie producătoare de încălţăminte, pornind de la o idee simplă, dar radicală: de fiecare dată când vinde o pereche de pantofi, el dăruieşte o pereche identică unei persoane din ţările în curs de dezvoltare, unui om care n-are nici o încălţare.

Asta-i tot. Ăsta e modelul lui de afacere. Fără reclame, fără promovare intensă, fără nici o vâlvă în piaţă.

Blake înţelege că pantofii lui (şi povestea lui) nu e pentru toată lumea. De fapt, povestea pantofilor e pentru un grup foarte unit, un trib, un nucleu de persoane care împărtăşesc un interes, o pasiune şi un mod de a discuta între ei. Un individ se grăbeşte să-i cumpere pantofii, dar apoi individul acela spune povestea restului tribului - nu Blake, nu Toms, nu reclamele lor. Toms ţinteşte particularul. Firma prosperă când cineva rezonează cu povestea ei ciudată, dar, în majoritatea timpului şi pentru majoritatea lumii, firma Toms e invizibilă.

Strădania neîncetată de a recrea masa trecutului este nucleul stresului pe care-l simţim la muncă. Ea împinge marii specialişti în marketing să depună eforturi extravagante pentru a ne sili să ne conformăm. Câţiva marginali au văzut însă o cale diferită. Ei se adresează ciudaţilor.

Provocarea viitorului este aceea de a face o muncă productivă şi utilă pentru şi împreună cu tribul căruia îi pasă de voi, să găsiţi tribul şi să-l coagulaţi, să câştigaţi încrederea membrilor lui, să-i duceţi acolo unde doresc şi trebuie să meargă. Ţelul este de a găsi, de a organiza, a deservi şi de a conduce un trib de persoane a căror ciudăţenie să o îmbrăţişaţi, nu s-o combateţi."