Se afișează postările cu eticheta Turnul cu Ceas. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Turnul cu Ceas. Afișați toate postările

sâmbătă, 8 iulie 2017

În Turnul cu ceas din Tg. Mureș

Spre marea mea rușine, abia acum am ajuns să urc în Turnul cu ceas al Prefecturii din Tg. Mureș. Gândul ăsta nu mi-a dat pace multă vreme, așa că am ajuns să îl pun în practică, am vizitat în sfârșit obiectivul turistic.

Ca să poți urca în turn, trebuie să-ți cumperi bilet de la Casieria Palatului Culturii, nu de la Prefectură! Apoi un ghid ar trebui să îți povestească despre obiectiv. În cazul nostru, nu s-a întâmplat așa, deci am rămas cu povestea de pe placa comemorativă prinsă pe zidul de lângă urcarea în turn, povestea românilor care au fost întemnițați aici sub turn pentru că nu s-au dezis de limba română și de credința strămoșească în perioada Primului Război Mondial.

Scările de urcare în turn sunt foarte frumoase, o parte din piatră, o altă secțiune din urcuș făcându-se pe scări din fier forjat, și chiar sus de tot urci pe scări din lemn. Ajungi în final într-un balcon orientat în cele patru zări, unde poți admira panorama Tg. Mureș-ului, în față deschizându-ți-se priveliști foarte frumoase ale orașului văzut acum de sus. Mai mult, în turn se află clopote de fier inscripționate în limba maghiară și care bat scurt la oră fixă. Tot acolo se află, dar mai ascuns vederii, mecanismul ceasului de pe fațada turnului.

Localnici fiind, am avut plăcerea să fim noi "ghizi" pentru o familie de bucovineni, cărora le-am arătat de acolo de sus din turn și alte obiective de vizitat în Tg. Mureș și pe care sperăm că le-au identificat de jos din oraș și vizitat, astfel ca să rămână cu o amintire frumoasă despre Tg. Mureș, după ce și-au exprimat nemulțumirea că au plătit vizita la acest obiectiv și ghidul nu le-a povestit nimic despre Turnul Cu ceas din Tg. Mureș. Eu sper doar că acest mic inconvenient a fost unul izolat, posibilul motiv fiind acela că la vizita grupului anterior, cineva spărsese un geam de la turn și ghidul trebuia să adune cioburile după turiștii necivilizați iar noi eram ultimul grup care vizita turnul în ziua respectivă.






















sâmbătă, 21 iulie 2012

Care Sighişoară medievală?

Sighişoara medievală nu mai e medievală!

Am vrut să merg astăzi la festival şi am făcut-o, dar a fost o mare dezamăgire pentru mine. Poate pentru că am rămas cu amintirea festivalului de acum 15 ani, când tot ce se întâmpla în Sighişoara în zilele de festival avea un aer boem, greu de descris în cuvinte. Acum nu mai sunt rock-eri care vin să asculte muzică în pieţele cetăţii, pentru ca nu mai este muzică! Nu se mai doarme pe jos, pe iarbă sau pe bănci, aşa cum se întâmpla odată, nu mai vezi tineri cu rucsacii în spate, căutând cazare pentru zilele de festival. Nu mai este nimic din ce a fost frumos cu ani în urmă! Doar câte o domniţă rătăcită şi un trubadur care m-a oprit să-mi recite Shakespeare. In rest, nişte hand-made-uri mai mult sau mai putin reuşite, pe care le-am surprins în câteva fotografii.

Cred că, pe bună dreptate strig către toţi cei care sunt implicaţi în organizarea acestui festival: "De ce ne-aţi furat medievalul şi atmosfera boemă din aceste zile la Sighişoara? De ce aţi omorât folk-ul împletit cu rock, şi care aducea atâţia oameni faini la Sighişoara?" Daţi timpul înapoi şi vedeţi cât de frumos era atunci, chiar dacă se lăsa cu o băută! Atât de puţină lume faţă de cum era cu ani în urmă! Păcat! Tinerii s-au îndepărtat de cetatea aceasta atât de frumoasă şi care duce cu ea în timp distracţii vechi, ştiute de noi cei săriţi de 30 de ani.