joi, 12 august 2010

Distracţii din Week-end

Am ieşit în seara asta la o bericică în Week-end. Unde altundeva în Târgu Mureş, în miezul verii, dacă nu la Week-end. Aici e atmosferă de vacanţă, indiferent de zi. Am ajuns pe când lumea se retrăgea de la plajă şi baie. În cursul săptămânii este mai lejer, însă la sfârşit de săptămână se umple de turiştii de week-end din oraşele învecinate şi nu numai, am văzut maşini de CJ, BV, AB, BN. Cine vrea să se bucure de o baie pe cinste, alege luni seara pe răcoare, în această zi se schimbă apa din bazine. În plus, poţi alege un fotbal pe nocturnă, volei pe nisip sau o partidă de tenis de masă. Ca noutăţi de sezon, am remarcat îngheţata italienească sub formă de granule şi prăjitura olandeză cu miere şi caramel. Am facut şi nişte poze să vă fac poftă de o bere rece şi să vă zic să profitaţi încă o lună de plajă, baie şi muzică, cică sezonul se închide pe 15 Septembrie dar daca o ducem încă bine cu temperaturile, posibil să se mai prelungească două săptămâni.

duminică, 1 august 2010

joi, 22 iulie 2010

Maidanezul dalmaţian

În urmă cu 20 de ani, bunicul a adus acasă un căţeluş negru ca tuciul, pe care l-am botezat, după culoarea blăniţei, Negro. Mi-l amintesc şi acum cât era de jucăuş, cum sărea pe banca din curte şi cum îi era frică să mai coboare.

Căţelul acesta s-a ataşat foarte mult de noi şi de bunicu' mai ales. Când s-a stins el, am înţeles legătura puternică dintre om şi câine. La o lună după ce s-a dus bunicu', s-a dus şi Negro.

De atunci n-am mai avut câine la casă.

Insă, de câteva săptămâni, s-a întâmplat să ies din bloc şi să aud plâns de căţeluşi. Într-un geamantan, lângă bloc, cineva a părăsit 9 pui de câine. Unul dintre ei mi-a plăcut la nebunie, alb cu pete negre, un dalmaţian de maidan. L-am luat şi l-am dus la buni. Îl cheamă Codiţă. E tare drăgălaş, se gudură pe lângă noi, dar şi face pe nebunul, a prins deja să muşte şi buni i-a făcut o jordiţă cu care îl mai pune cu botul pe labe.

Mi-e teamă la gândul că va creşte şi tot ghemotocul acesta de căţeluş se va transforma într-un căţel adevărat, stăpân pe curtea de la ţară. Codiţă va fi un privilegiat, nu va cunoaşte lanţul, va zburda prin curte şi ne vom bucura de voioşia lui.

marți, 20 iulie 2010

Ne cunoaştem

Ne cunoaştem,
Ne-am întâlnit într-o zi
Pe pământ,
Eu mergeam pe o parte a lui
Tu pe cealaltă.

Tu erai aşa şi pe dincolo,
O, erai ca toate femeile,
Uite că ţi-am reţinut
Chipul.

Eu m-am emoţionat
Şi ţi-am spus ceva cu mâna pe inimă,
Dar n-ai avut cum să m-auzi.

Pentru că între noi treceau întruna maşini
Şi ape şi mai ales munţi,
Şi tot globul.

M-ai privit în ochi
Dar ce să vezi?
În emisfera mea
Tocmai se făcuse noapte.

Ai întins mâna: ai dat de un nor.
Eu am cuprins de umeri o frunză.

de Marin Sorescu