Grădina Zmeilor... am văzut câteva imagini la Antena 3, la emisiunea România la Înălțime. Mi-am dorit mult să ajung aici. S-a nimerit să fie într-o zi superbă de început de toamnă... Nu era nimeni care să viziteze în același timp cu noi. Nu era nicăieri vreun material de pe care să te documentezi, un panou, pliante sau ceva informativ legat de asta, asa că doar am văzut și ne-am umplut de măreția acestor locuri care mi-au amintit de stâncile de la Meteora grecească...
Am căutat să completez imaginile de mai jos cu povestea Grădinii Zmeilor și am găsit și preluat cele de mai jos de pe: www.romanialibera.ro
"Vizitatorii sunt atrași de frumusețea legendelor scornite de localnici, dar și de peisajul spectaculos, unic în lume.
Una dintre cele mai frumoase și mai interesante rezervații naturale din Transilvania este Grădina Zmeilor, din apropierea satului Gâlgău Almașului, din județul Sălaj. Stâncile sculptate de acțiunea vântului, a ploii și a zăpezii au devenit personaje fantastice în legendele localnicilor.
Rezervația, situată la aproximativ 10 kilometri de orașul Jibou, are o suprafață de trei hectare. Ea este reprezentată de gresii desprinse din dealul Închieturi, cu o înălțime maximă de 376 de metri. Stâncile cenușii ori galbene sunt reprezentate de așa-numitele gresii de Sânmihaiu.
Din anul 2000, rezervația are statutul de arie protejată. Grădina Zmeilor îi atrage pe fotografii dornici să surprindă farmecul neîntrecut al acestui colț al Sălajului.
Legende pline de imaginație
Dincolo de frumusețea peisajului, un element care îi atrage pe turiști este reprezentat de bogăția legendelor legate de Grădina Zmeilor. Una dintre ele spune că în Gâlgău Almașului era sălașul unor zmei hapsâni, care furau fetele oamenilor. Într-o zi, unul dintre ei a furat soarele de pe cer, însă un voinic a decis să îi înfrunte. După ce l-a învins, a găsit soarele și l-a aruncat sus pe cer. Ceilalți zmei care veniseră să îi dea o mână de ajutor ortacului lor au fost orbiți de strălucirea neașteptată, iar una dintre fetele furate de zmei, eliberată de voinic, a rostit asupra lor o vrajă, iar zmeii au rămas acolo, transformați în stane de piatră încremenite pentru vecie. O altă legendă se referă la stânca botezată de localnici Fata Cătanii. Ea spune că o fată din sat s-ar fi îndrăgostit de un soldat împărătesc. Fata ar fi vrut să fugă cu iubitul ei în lume, însă ar fi fost blestemată de mama sa și s-ar fi transformat astfel în stâncă. Practic, fiecare stâncă din Grădina Zmeilor are propria legendă, indiferent că formațiunea de piatră poartă numele de Fata Cătanii, Zmeul și Zmeoaica, Soldații, Eva, Căpitanul sau Dorobanțul. Mai toate aceste legende caută să explice în mod mitic formarea stâncilor cu forme neobișnuite. În vremurile mai recente, alte stânci, care nu fuseseră botezate de către localnici, au primit nume de genul Acul Cleopatrei sau Sfinxul, date de către savanții care au studiat formațiunile din gresie de Sânmihaiu sau de către custozii rezervației. De câțiva ani, accesul în rezervație a fost ușurat grație unor amenajări realizate de administrația locală, care au dus la sporirea numărului de vizitatori.
Mai multe organizații de promovare a turismului doresc să includă Grădina Zmeilor într-un circuit complex, alături de Grădina Botanică din Jibou, de centrul Zalăului, dar și de marele castru roman de la anticul Porolissum, odinioară cheia de boltă a apărării hotarului de nord al provinciei Dacia romană. Grădina Zmeilor ar urma să fie, însă, promovată și ca brand turistic independent."
