"Într-0 duminică însorită, în faţa unei biserici, o fetiţă desena cu creta pe asfalt.
Oamenii ieşind din biserică, au întrebat-o:
- Ce desenezi?, iar ea a răspuns:
- Îl desenez pe Dumnezeu!
Atunci oamenii, foarte intrigaţi, au întrebat-o:
- Cum îl desenezi pe Dumnezeu, de vreme ce nimeni nu ştie cum arată?, iar fetiţa le-a răspuns:
- Vor şti când voi termina desenul!"
Este răspunsul la întrebarea cât de mult îl iubim pe Dumnezeu, povestioară de care îmi amintesc în fiecare primăvară, pentru că, în imaginaţia mea, scena se petrece într-o frumoasă zi din acest anotimp.
Şi ca să vedem reversul medaliei, trebuie să găsim răspunsul la întrebarea Doamne, cât de mult mă iubeşti? prin faptul că El, întinzându-şi mâinile pe cruce, a răspuns: Atât.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu