duminică, 30 septembrie 2012

Baloanele de la Câmpul Cetăţii

Câmpul Cetăţii este o mică localitate în apropiere de Sovata, renumită prin iazuri naturale în care trăiesc păstrăvi şi unde, spre deliciul amatorilor de peşte, aceştia au posibilitatea de a şi-i pescui chiar ei din baltă şi a-i duce la restaurant pentru a fi pregătiţi.
De 6 ani încoace, toamna, la Câmpul Cetăţii se organizează un festival al baloanelor cu aer cald, al deltaplanelor şi parapantelor cu motor. În anul acesta am ajuns şi eu la acest eveniment şi deşi îmi doresc foarte mult să zbor cu balonul, doar am văzut parada pentru că zborul este foarte scump.
Rămân cu amintirea baloanelor frumos colorate care se înalţă spre cer doar dimineaţa foarte devreme şi seara, atunci când curenţii de aer sunt favorabili acestui tip de agrement şi cu speranţa că poate la un moment dat, visul meu de a cutreiera văzduhul cu un balon va deveni realitate.

















marți, 25 septembrie 2012

22 de boboci...

... boboci de trandafir japonez.
Atâția a facut zilele acestea trandafirul meu japonez de la birou!
Toată lumea îl admiră, noroc că este roșu...
 


luni, 17 septembrie 2012

Baloane de săpun

Am văzut într-o zi pe Facebook această fotografie postată pe contul Dots. Poate pentru că Dots are legătură cu bulinele, au asociat cu această sferă care este la limita dintre real şi ireal având în vedere că are viaţă câteva fracţiuni de secundă.
Întrebarea care se punea acolo era: ce culoare au baloanele de săpun? Cred că cel mai corect răspuns ar fi acela că baloanele de săpun au culoarea copilăriei!
Cine îşi mai aminteşte cum făceam noi baloanele de săpun acum 25-30 de ani? Vă amintiţi cum amestecam un pic de şampon cu apă într-o săpunieră şi introduceam capătul unui pai în acest amestec iar apoi suflam pe pai baloane mai mari şi mai mici, viu colorate, zburdalnice în văzduh într-un dans feeric. Acum nu se mai fac baloane cu paiul, ci într-o cutiuţă cu soluţie se pune un beţigaş cu un cerculeţ în capăt, şi se suflă prin cerculeţ baloanele. Indiferent de varianta de a face baloane, cu pai sau cu cerculeţ, gustul copilăriei este acelaşi!
Ce mult îmi doresc să fac iarăşi baloane de săpun...


marți, 4 septembrie 2012

Aproape de cer

Am ajuns iarăşi, după mulţi ani de când am urcat deasupra norilor în Bucegi, la o altitudine la fel de mare dar de această dată în Munţii Parâng, la 2228 m, Vârful Păpuşa. Mi-am propus încă de anul trecut să merg pe Transalpina şi visul meu s-a realizat.
Transalpina este mult, mult mai frumoasă decât Transfăgărăşanul!
Şi pentru că mi-a plăcut mult la Rânca, staţiunea care s-a născut datorită Transalpinei, sper ca odată, cândva, iarna, să ajung acolo şi să văd imensitatea aceea de brazi împodobiţi în mantie albă, să aud cum scârţâie zăpada sub bocanci şi cum trosnesc lemnele în foc seara, până în miez de noapte.

Pentru că până anul acesta nu ştiam că există două Sarmizegetuse în România, mi-am împlinit dorinţa de a le vedea pe amândouă, una Sarmizegetusa Ulpia Traiana, vechea capitală a Daciei Romane, pe drumul dintre Haţeg şi Caransebeş iar cealaltă în inima munţilor, după ce te străduieşti să străbaţi un drum forestier de 20-25 km până să ţi se dezvăluie ea, absolut fascinanta Sarmizegetusa Regia, capitala vechii Dacii.

Şi pentru ca să fie încântarea spirituală completată cu o perlă a creştinătăţii românești, am ajuns şi la Mănăstirea Prislop, locul unde se odihneşte Părintele Arsenie Boca, Sfântul Ardealului. Pentru a ajunge la mormântul Părintelui, se urcă prin pădure de la mănăstire până se ajunge pe o pajişte în vârful căreia este cimitirul. Ce m-a impresionat încă de cum am intrat pe pajişte, a fost mirosul izbitor al florilor, miros care se simţea foarte puternic deşi era aer liber. Mormântul Părintelui Arsenie Boca, este simplu, identic cu restul mormintelor din cimitir şi totuşi unic, plin de flori şi înconjurat cu crini regali albi, iar crucea la care se închină lumea venită din toate colţurile ţării este încrustată la fel de simpu: "Arsenie Ieromonahul".




































miercuri, 15 august 2012

Azi nu primesc urări!

Azi este o mare sărbătoare creştină, Adormirea Maicii Domnului sau cum i se mai spune, Sfântă Maria Mare.

De cum nici nu m-am trezit am şi primit urări, eu fiind o "derivată" de la Maria (Marinela) sau sa-i spunem mai bine o prescurtare (Mari)? Ultima variantă mi-e mai dragă!

Nu ştiu alţii pe unde şi-au petrecut copilăria dar pe mine bunica mea, Maria şi ea, m-a învăţat încă de mică faptul că sărbătoarea asta nu e cu urări, cu felicitari, pentru că e adormire, moarte.

Aşa că toţi care "aţi comis-o" azi, vă aştept pe 8 Septembrie!