Zis şi făcut, sâmbătă am dat curs ideii şi ne-am apucat de treabă. Pomii au fost pregătiţi în prealabil de un unchi, de profesie inginer horticol, aşa că am început cu trasarea rândurilor (cu distanţa între rânduri de 4 m) şi marcarea locurilor unde să se facă gropile (cu distanţa între pomi de 3 m). După ce gropile le-au săpat doi băieţi, am început plantarea pomilor.
Ce nu am ştiut până acum este faptul că înainte de a pune pomul în pământ, rădăcinile acestuia se cufundă într-un amestec format din părţi egale de balegă de vacă şi pământ, peste care se pune apă şi se amestecă până la consistenţa smântânii. Rădăcinile astfel tratate se aşează în gropile adânci de aproximativ 30 cm şi se acoperă cu pământ. Pentru a nu pătrunde aer la rădăcini se tasează bine pământul deasupra, apoi se toarnă la rădăcină o găleată de apă.
Ce a ieşit? O livadă cu 42 de pomi (meri, peri, pruni, cireşi, caişi, piersici şi nectarini) printre care am semănat lucernă.
Să dea Dumnezeu rod şi peste câţiva ani să mâncăm fructe din această livadă. Între timp o să ne bucurăm de frumuseţea grădinii astfel amenajate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu