Se afișează postările cu eticheta colegi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta colegi. Afișați toate postările

joi, 7 mai 2015

În tihnă, la Napolact

Mă tot gândeam ce o să scriu pe blog la postarea asta, este postarea cu numărul 300 și vroiam să fie ceva mai special. 
 
Îmi era în gând să fie ceva legat de trecut, Costinești în anul 1999... amintiri, motivat cumva de faptul că citisem pe internet că anul ăsta de 1 Mai a fost pustiu pe acolo și că ... au rămas doar amintirile...
 
Dar am primit zilele trecute o provocare de la colegii mei de la Marketing, și anume, să descriem un moment de TIHNĂ. După ce le-am arătat doar lor, colegilor din companie, ce înseamnă tihna cu adevărat pentru mine, în această postare poate să vadă toată lumea cum îi Tihna în Ardeal la Napolact (în Tg. Mureș).
 
Și pentru că "Mama mea e cea mai bună", ne-a făcut niște plăcinte cu iaurt, cu brânză și cu ceapă și iaca azi am luat micul dejun cu câțiva colegi.
 
Cei care îmi citiți blogul, luați-vă momente de tihnă atunci când simtiți nevoia! Adevăratele momente de tihnă sunt în natură, cu familia, cu prietenii, cu colegii...
 






duminică, 11 decembrie 2011

Cu colegii, la sfârşit de an 2011

Dacă cineva m-ar întreba ce sunt colegii pentru mine, i-aş răspunde foarte simplu şi sincer: colegii sunt a doua familie, una mai numeroasă. După 12 ani de când am intrat în această mare familie a lăptarilor, am ajuns să-i iubesc şi în mijlocul lor să mă simt bine. Chiar dacă din exterior sunt tentaţii, odată ce aparţii la un grup, îţi vine greu să te desprinzi, să laşi totul baltă şi să începi altceva, de aceea, rămân la ideea că omul sfinţeşte locul şi adevăratul capital al unei companii sunt oamenii.

Ca să argumentez afirmaţia de mai înainte, o să scriu aici că la petrecerea de sfârşit de an pe care am avut-o anul ăsta la un restaurant mic şi cochet din oraş (Restaurantul Tezaur), s-au alăturat vechi colegi care au plecat din companie, s-au alăturat cel mai probabil din motivul că iubesc oamenii pe care i-au lăsat în urmă, dar dintr-un motiv sau altul au părăsit echipa.

Aşa că, din mulţimea de fotografii făcute cu această ocazie, am ales câteva pe care să le pun aici, tocmai ca peste ani, când voi privi înapoi, să-mi amintesc cu placere de noi cei de acum.























































marți, 20 aprilie 2010

Gânduri frumoase

Când eşti supărat, adu-ţi aminte de clipele în care zâmbeai;
Când simţi că viaţa nu are nici un rost, gândeşte-te la cei ce mai au doar o zi de trăit;
Când simţi că vrei să mori, gândeşte-te că alţii ar da orice să trăiască...
Iubeşte-ţi viaţa, părinţii şi prietenii.
E cel mai de preţ lucru.