Aseară, când m-am pomenit la uşă cu operatorul de sondaje care s-a întors să declarăm CNP-ul în cadrul recensământului 2011, am constatat încă o dată că incompetenţa în România este "la mama ei acasă".
Venise omul prima oară pentru a culege datele, era doar mama acasă şi nu a delcarat CNP-urile. Fiecare cu principiile sale, însă nu văd CNP-ul o secretomanie, din moment ce este înregistrat în atâtea baze de date de la instituţii din România. Dar să pui oamenii aceştia să refacă traseele pentru a culege CNP-urile de la cei care nu le-au declarat, mi s-a părut o absurditate.
Atâtea evidenţe există la poliţie, la primării, în bănci etc. Nu sunt în stare cei de la statistică să concateneze un nume cu un CNP din bazele alea de date, dacă tot au nevoie de CNP?
Ruşine celor de la INSSE că vă bateţi joc de operatori, sunt convinsă că cei care au luat hotarârea obligativităţii CNP-urilor ulterior începerii recensământului habar nu au ce muncă este asta de a culege date din teren, cât de prost platită este la cât timp ia şi mai ales acolo unde se face după pas statistic, când problema s-ar fi putut rezolva din câteva click-uri.
vineri, 28 octombrie 2011
vineri, 21 octombrie 2011
miercuri, 28 septembrie 2011
duminică, 18 septembrie 2011
joi, 8 septembrie 2011
Ce este bunătatea?
"Ce este bunătatea? O frumuseţe pe care o poţi privi doar cu sufletul." - Al. Vlahuţă
miercuri, 31 august 2011
Oameni
Omul a şoptit: Doamne vorbeşte-mi!
Şi o ciocârlie a început să cânte, dar omul nu a auzit.
Aşa că omul a strigat: Doamne vorbeşte-mi!
Şi bubuitul tunetului a răsunat de la o margine a cerului la cealaltă, dar omul nu a ascultat.
Omul a privit în jurul său şi a spus: Dumnezeule, dă-mi voie să Te văd!
Şi o stea a strălucit scânteietoare, dar omul nu a observat-o.
Şi omul a strigat: Doamne, arată-mi o minune!
Şi o viaţă s-a născut, dar omul nu a ştiut.
Aşa că omul a strigat în disperare: Doamne, atinge-mă ca să ştiu că eşti aici!
La care Dumnezeu s-a aplecat şi l-a atins pe om. Însă omul a dat cu mâna alungând fluturele, şi şi-a văzut mai departe de drum.
Şi o ciocârlie a început să cânte, dar omul nu a auzit.
Aşa că omul a strigat: Doamne vorbeşte-mi!
Şi bubuitul tunetului a răsunat de la o margine a cerului la cealaltă, dar omul nu a ascultat.
Omul a privit în jurul său şi a spus: Dumnezeule, dă-mi voie să Te văd!
Şi o stea a strălucit scânteietoare, dar omul nu a observat-o.
Şi omul a strigat: Doamne, arată-mi o minune!
Şi o viaţă s-a născut, dar omul nu a ştiut.
Aşa că omul a strigat în disperare: Doamne, atinge-mă ca să ştiu că eşti aici!
La care Dumnezeu s-a aplecat şi l-a atins pe om. Însă omul a dat cu mâna alungând fluturele, şi şi-a văzut mai departe de drum.
marți, 23 august 2011
Simplitate
Sloganul care mi-a plăcut cel mai mult la Cosmote: "Simplitatea rămâne cel mai sofisticat lucru."
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
