Flori de Mai

Uneori îți vine să te iei să te duci... hai-hui... Așa am pornit într-o Duminică de Mai, cu gândul de a ajunge într-un loc superb, Coasta Cisteiului, un loc unde poți culege frăguțe de pădure cu o aromă absolut încântătoare. La un moment dat am oprit mașina lângă un câmp cu maci înfloriți și am făcut fotografia asta.

Nu am "vânat" imaginea, pur și simplu am făcut poza. Ulterior am văzut ce apare în oglindă: Orașul Ocna Mureș. Se spune că unele lucruri se întâmplă pur și simplu pentru că ești la un anumit moment într-un anume loc! Așa mi s-a părut momentul acesta în care am facut fotografia, aș numi-o "Ocna Mureș văzută în oglindă de pe Dealurile Ciungii". Nu este efortul meu, este doar o întâmplare să fi ieșit ceva atât de frumos!

Maci roșii înfloriți în câmpuri de grâu, cum altcumva ai putea vedea natura mai frumoasă în luna Mai? Și dacă "mai" asculți și melodia Flori de Mai - Alternosfera...

Lacătă prinsă-n lemn
Ascunde-mă neatins
Păzeşte-mă de ger
Ast-noapte iar a nins
Când tu visai
Albastre flori de mai. 

Ce flori în toiul iernii
"Opreşte-te"-ţi şopteam
Acum doar gerul sticlă
Pictează flori la geam. 
Tu n-ascultai
Visai doar flori de mai. 

Refren:

Mai stai şi nu pleca de n-ai
Să-mi dai [nu ţi-am cerut să-mi dai]
Albastre flori de mai. 

De ochi străini mă tem 
Ce-n stradă ard nestins
Privind la ei, te chem
Ţin minte tot ce-ai zis
Atunci spuneai:
"Plec după flori de mai! "

Vibrează paşii mei
De parcă merg pe clape
Cu mine însumi cânt
Refren-n singurătate
De cand plecai
Dupa flori de mai. 

Refren:

Mai stai şi nu pleca de n-ai
Să-mi dai [nu ţi-am cerut să-mi dai]
Albastre flori de mai. [x3]

De Paşti... fără paşti

Pentru prima dată în viaţă merg să iau Lumină în Noaptea de Paşti  în altă parte decât la biserica din Ciunga, locul unde m-am născut şi unde, o viaţă, am trăit an de an bucuria Învierii lui Iisus Christos.

Acum am trăit emoţia acestei mari sărbători la Catedrala Mică din Tg. Mureş, biserica de care aparţinem. Nu pot să spun că a fost acelaşi lucru cu ce am trăit în alţi ani pentru simplul motiv că Sărbătoarea Slujbei de Înviere a fost stricată de "oamenii bisericii". Mai precis, pentru că nu am stat la slujbă până la final, normal, am vrut să luăm paştile înainte de a pleca spre casă. Mare a fost dezamăgirea noastră când am văzut că paştile nu se împart în curtea bisericii cum eram obişnuită de la Ciunga, astfel ca omul să poată lua când doreşte să plece către casă, ci paştile sunt în biserică şi "păzite" ca omul să nu ia pentru că "nu sunt sfinţite, se sfinţesc numai după slujbă!"

Aţi mai pomenit undeva ca paştile să fie sfinţite altcândva decât în Joia Mare la Cina Cea de Taină? Ruşine Catedrala Mică din Tg. Mureş.

În final am mers la Bisericuţa de Lemn şi am luat paşti de acolo, unde organizarea a fost exemplară deşi a fost enorm de multă lume.

Sper din toată înima să ajung alte Paşti cu sănătate şi să merg la Înviere în sătucul meu drag, sau de ce nu, undeva la o mănăstire unde se simte sărbătoarea mai frumos decât în oraşele mari.

Christos a înviat! Lumina Învierii să vă pătrundă în inimi şi în casele voastre! Bucuraţi-vă la ceas de Mare Sărbătoare!

Gând la început de primăvară

Azi a fost prima zi din Martie 2014 şi mi-am petrecut-o în natură la casa noastră de la ţară. A fost o zi superbă în care deşi am muncit în curte şi în grădină, a fost o relaxare totală să fim acolo. M-am gândit ce mult face să ai unde să evadezi din cotidianul oraşului la sfârşit de săptămână şi ce mult înseamnă o căsuţă la ţară. Ca în fiecare an, de primăvara până toamna, o să mergem des acolo şi chiar daca este de lucru, importantă este desprinderea de activitatea de zi cu zi şi traiul, chiar şi pentru câteva ore, în mijlocul naturii.

Deja sunt 12 ani de când fac drumul până acolo cu maşina, pot spune că ştiu şi pietricelele de pe marginea drumului chiar. Mă întristează faptul că văd din ce în ce mai multe case de vânzare prin satele pe unde trecem, semn că bătrânii s-au prăpădit iar tinerii nu mai au chemare pentru locurile acestea minunate numite sate. Pentru mintea mea este de ne conceput să faci greşeala de a-ţi vinde casa părintească, de a-ţi uita originile sau uneori de a le nega.

Dacă tinerii de la oraşe s-ar gândi să facă investiţii în casele bunicilor, la fel cum şi eu am făcut şi fac încă, cu siguranţă ar avea de câştigat mult. Nu pot să descriu în cuvinte ce înseamnă liniştea pe care ţi-o dă orice clipă petrecută acolo la ţară, departe de agitaţia din oraş. De multe ori mă gândesc ca datorită ritmului de viaţă de la oraşe oamenii sunt mult mai agitaţi şi mai stresaţi. La ţară viaţa curge altfel, oamenii sunt mai senini şi mai calmi.  Şi mult mai buni.

O mică grădină pe care să o cultivi din pasiune şi pentru relaxare face mult. Rondouri cu flori în curte şi în grădină înfrumuseţează şi ridică aspectul casei, deci strădania de a îngriji casa, curtea şi grădina nu face decât să ne mulţumească sufletul, chiar dacă uneori nu este foarte uşoară această muncă. Dar rezultatele care se văd în urma noastră sunt extraordinare.

Am scris postarea asta ca să dau de gândit celor ce o vor citi. Din toată inima vă spun că nu ştiţi ce pierdeţi dacă nu investiţi în voi. Nu vă mai lăsaţi furaţi de viaţa în mijlocul betoanelor. Contează foarte mult să vă relaxaţi după o săptămână de muncă. Şi pentru că văd că marea majoritate trăiesc modest şi nu au bani tot timpul de pensiuni şi vile de week-end, atunci unde dacă nu la casa de la ţară? Puteţi să o amenajaţi cochet şi să vă simţiţi bine acolo în orice anotimp, în week-end-uri şi poate chiar în vacanţe. Şi mai puteţi face ceva, vă puteţi bucura bunicii, acei care încă ii mai aveţi.

O primăvară frumoasă tuturor!

Culoarea splendidă a primăverii

Este şcoala la care am învăţat să scriu... Nu am mai avut ocazia să văd curtea plină de copii, aşa cum era în urmă cu aproape 30 de ani dar cu siguranţă nu mai este la fel ca atunci. Copiii din sat sunt tot mai puţini şi clasele comasate.. Ce urmăresc acolo la şcoala din sat, pentru că pot să ajung doar în week-enduri este faptul că în fiecare primăvară curtea este plină de culoare, în gard sunt meri pădureţi care sunt absolut senzaţionali când dau în floare. Aşa mai prinde viaţă şi şcoala din satul copilăriei mele..

Lacrima Maicii Domnului

parcă floarea aceasta a ştiut să verse o lacrimă exact de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului

Eleganţa crinilor albi

Am primit de la bunică-mea nişte crini îmbobociţi. S-au deschis foarte frumos şi i-am pozat să-i vedeţi şi voi.

Dintre toate tipurile de crini pe care i-am văzut şi mirosit, aceştia din grădina bunicii îmi plac cel mai mult. În primul rând pentru că au un miros extraordinar şi în al doilea rând pentru că sunt de un alb imaculat.

Seara miros mult mai intens decât în timpul zilei, răspândind în apartament un miros puternic, dar în rondoul de flori vă închipuiţi ce misto trebuie sa fie, mai ceva ca într-o fabrică de parfumuri. Vă ziceam la un moment dat că îmi place mirosul florii de păr şi că, dacă aş putea, l-aş transpune într-un parfum, exact la fel aş face şi cu aceşti crini care te îmbată cu parfumul lor. Din păcate, încă nu m-au luat în studiu cei de la fabricile de parfumuri ca să producă după simţurile mele olfactive :)

Cireşe din livadă

Prima recoltă de fructe din livada plantată anul trecut!

Doi cireşi au înflorit anul acesta şi chiar au făcut fructe, unul are două cireşe iar celălalt una.

Am făcut poze să ne amintim că în vara lui 2011 am mâncat pentru prima dată fructe din livadă.

Paştile la Ciunga

Ca în fiecare an, am făcut Paştile la Ciunga, la bunică-mea.

A fost o vreme super mişto în toate aceste zile de sărbătoare. Vineri seara, când ne-am întors de la biserică, au curs din cer câţiva stropi de ploaie, care cică semnifică lacrimile lui Dumnezeu după Fiul Său Isus. Nopatea de Înviere a fost una caldă şi plină de încărcătură emoţională. În mica biserică din vale, aşa numim biserica unde predică Popa Brie, s-a auzit foarte frumos Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând!

Cel mai frumos lucru acum la Ciunga, mai mult decât în orice alt loc, pentru că este locul de care ne leagă totul, pentru că acolo este "iarba verde de acasă", e natura. Pun mai jos câteva poze care le-am facut în această mini-vacanţă bine-meritată, cu speranţa că vă vor încânta şi vouă privirea.
poză artistică
balansoarul din grădină, loc de relaxare şi admiraţie a naturii
coşul cu ouă vopsite în foi de ceapă şi unse cu slănină pentru luciu
nu mă uita

mărul de vară care izbucneşte în floare

pomişorul plantat anul trecut şi care s-a încăpăţânat să şi înflorească
păpădiile care sunt în floare acum şi râd în soare
o păpădie care "s-a maturizat" prea devreme
florile de păr, al căror miros l-aş transpune într-un parfum să-l simt tot anul

vişinul de lângă bucătărie, nins de flori

Week-end de primavară

Am fost la Ciunga în week-end-ul acesta. A fost primul week-end în care soarele a încalzit cu putere în acest Martie. Deşi în rondoul de flori încă se mai vedeau urme de zăpadă, am zărit un pâlc de ghiocei care râdeau în soare.

Ne-am pregătit de primăvară în sensul că am scos de la adăpost masuţa de grădină şi băncuţele, am dezvelit balansoarul şi mama a tăiat via de pe curte. Ne-am jucat mult cu Codiţă care este deja mare şi are tot timpul chef de joacă. I-am facut o poză să-l vedeţi cât a crescut şi nu are încă un an.

Ne bucurăm de sosirea primăverii, mai ales că acum o să mergem mai des la ţară, acolo unde e linişte, aer curat şi bunica ne aşteaptă întotdeauna cu mare drag.

Flori de piatră

Am fost la Ciunga în week-end şi am văzut un rondou cu flori de piatră. De mult vroiam să fac o poză cu astfel de flori într-o localitate din drumul nostru, însă m-am trezit cam tarziu, pe când se ofiliseră. La Ciunga încă erau în floare. Soarele era la asfinţit şi lumina cădea foarte fain pe ele, asa ca am făcut o fotografie. Am dus şi eu acolo un plic de seminţe şi le-am pus însă nu au răsărit, deşi am respectat instrucţiunile de pe plic. Mă gândesc să "fur" de undeva câteva plăntuţe (ştiţi că florile ca să se prindă trebuie să le furi) să le pun în grădină, poate aşa ne vom putea bucura şi noi de acest colorit superb al florilor de piatră.

Raiul e pe pământ

Am fost 3 zile la Ciunga, la bunica.

Este locul unde ne relaxăm din când în când, la sfârşit de săptămână. Grădina arată super-mişto, e toată înverzită. S-au prins toţi pomii pe care i-am plantat, la fel şi magnolia. Gazonul a fost tuns pentru prima oară în acest an iar lucerna este foarte mare, trebuie deja cosită să putem face stropirea pomilor.

Buni ne-a aşteptat cu un coşuleţ cu căpşuni culeşi din grădină. Deşi nu erau foarte copţi, aveau o aromă deosebită.

Pe lângă toate astea, au înflorit măceşii şi socul iar trandafirii sunt şi ei în floare. Am făcut câteva poze ca să vedeţi si voi că "raiul e pe pământ"!

Frunze şi flori, polenizare