Se afișează postările cu eticheta dragoste. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta dragoste. Afișați toate postările
vineri, 21 octombrie 2011
joi, 14 iulie 2011
Dragostea, ca o mare învolburată
"Iubiţi-vă unul pe celălalt, dar nu vă faceţi din dragoste o încătuşare; mai bine să fie o mare învolburată între ţărmurile sufletelor voastre." - Kahlil Gibran
Etichete:
citate,
dragoste,
iubire,
Kahlil Gibran,
Marinela Botezan
sâmbătă, 29 ianuarie 2011
Mister
Dragostea nu e asemănarea dintre două persoane ci misterul dintre ele.
Etichete:
dragoste,
iubire,
Marinela Botezan,
mister
miercuri, 15 decembrie 2010
Picăturile de ploaie
If you want to know how much I love you, try to catch the rain drops... the drops that you can catch, it is your love and the drops that you couldn't catch, that's my love for you...
Etichete:
dragoste,
fascinaţie,
Marinela Botezan,
ploaie
duminică, 31 octombrie 2010
duminică, 24 octombrie 2010
Simplă - Nina Cassian
Am visat că s-a îndrăgostit de mine
cineva - şi am vibrat
cînd s-a uitat adînc şi lung la mine
- şi nu era adevărat.
Cînd m-am trezit, mai simţeam pe obraz
arsura acelor priviri.
Dar în oglindă-am văzut pe obraz
două dîre de lacrimi subţiri.
cineva - şi am vibrat
cînd s-a uitat adînc şi lung la mine
- şi nu era adevărat.
Cînd m-am trezit, mai simţeam pe obraz
arsura acelor priviri.
Dar în oglindă-am văzut pe obraz
două dîre de lacrimi subţiri.
Etichete:
dragoste,
lacrimi,
Marinela Botezan,
Nina Cassian,
poezie,
vise
miercuri, 22 septembrie 2010
Milan Kundera - despre dragoste
Dragostea nu se manifestă prin dorinţa bărbatului de a face dragoste (această dorinţă se manifestă la un număr nesfârşit de femei), ci prin dorinţa somnului în doi (dorinţă ce se referă la o singură femeie).
Etichete:
bărbaţi,
citate,
dragoste,
femei,
Marinela Botezan,
Milan Kundera
miercuri, 14 iulie 2010
marți, 25 mai 2010
Lacrimi ...
Când plânge o femeie, nu întotdeauna un bărbat de de vina, dar el e mereu una dintre lacrimi...
Etichete:
bărbaţi,
dragoste,
femei,
lacrimi,
Marinela Botezan
luni, 24 mai 2010
Dragoste pentru toată viaţa
Cred cu tărie că există dragoste pentru toată viaţa.
Atunci când ai inima prea-plină de dragoste, oferi fără să aştepţi ceva în schimb. Şi tot ce dai, se întoarce la tine înzecit. Aşa că, tot ce trebuie să facem pentru a fi iubiţi, este să iubim necondiţionat tot ce este în jurul nostru.
Nu întotdeauna am gândit aşa, însă de când Cineva de sus mi-a deschis ochii pe acest drum, viaţa mea s-a schimbat mult, toate lucrurile merg din plin, şi vor rămâne aşa atâta vreme cât iubesc. Deci secretul este să iubeşti la nesfârşit. Cred că dragostea este o stare dumnezeiască şi că nu toată lumea o întâlneşte, că aceia care reuşesc să se ridice la această stare sunt oameni binecuvântaţi. Nu toată lumea poate avea această fericire. Ce m-a facut să gândesc aşa este citirea şi recitirea Jurnalului Fericirii de Nicolae Steinhardt.
Cât despre dragostea de-o viaţă, asta înseamnă respect reciproc, generozitatea de a oferi din prea-plinul tău, o foarte bună comunicare clasică dar şi spirituală, mentală, sufletească, pentru că nu trebuie să ne limităm doar la contactul fizic dintre doi oameni. Trebuie să construim continuu, să ne îngrijim relaţia, să dăruim, pentru că, nu întâmplător, dintre miliarde de posibilităţi, Dumnezeu ne alege să ne întâlnim mai devreme sau mai târziu sufletul pereche.
Ca să iubeşti o persoană, trebuie să o alegi în fiecare zi, cu calităţi, cu defecte, să nu vrei să o schimbi, să nu vrei să o domini, să o manipulezi. Aşa, doar aşa poţi s-o ai pentru toată viaţa.
Atunci când ai inima prea-plină de dragoste, oferi fără să aştepţi ceva în schimb. Şi tot ce dai, se întoarce la tine înzecit. Aşa că, tot ce trebuie să facem pentru a fi iubiţi, este să iubim necondiţionat tot ce este în jurul nostru.
Nu întotdeauna am gândit aşa, însă de când Cineva de sus mi-a deschis ochii pe acest drum, viaţa mea s-a schimbat mult, toate lucrurile merg din plin, şi vor rămâne aşa atâta vreme cât iubesc. Deci secretul este să iubeşti la nesfârşit. Cred că dragostea este o stare dumnezeiască şi că nu toată lumea o întâlneşte, că aceia care reuşesc să se ridice la această stare sunt oameni binecuvântaţi. Nu toată lumea poate avea această fericire. Ce m-a facut să gândesc aşa este citirea şi recitirea Jurnalului Fericirii de Nicolae Steinhardt.
Cât despre dragostea de-o viaţă, asta înseamnă respect reciproc, generozitatea de a oferi din prea-plinul tău, o foarte bună comunicare clasică dar şi spirituală, mentală, sufletească, pentru că nu trebuie să ne limităm doar la contactul fizic dintre doi oameni. Trebuie să construim continuu, să ne îngrijim relaţia, să dăruim, pentru că, nu întâmplător, dintre miliarde de posibilităţi, Dumnezeu ne alege să ne întâlnim mai devreme sau mai târziu sufletul pereche.
Ca să iubeşti o persoană, trebuie să o alegi în fiecare zi, cu calităţi, cu defecte, să nu vrei să o schimbi, să nu vrei să o domini, să o manipulezi. Aşa, doar aşa poţi s-o ai pentru toată viaţa.
Etichete:
dragoste,
Dumnezeu,
Marinela Botezan,
viaţă
luni, 19 aprilie 2010
Cafea
Replici din filme:
Prima cafea e amară ca viaţa, a doua e dulce ca dragostea şi a treia e misterioasă ca moartea.
Cine ştie din ce film e replica asta, să îmi dea un semn. A fost difuzat ieri pe PRO TV.
Mari
Prima cafea e amară ca viaţa, a doua e dulce ca dragostea şi a treia e misterioasă ca moartea.
Cine ştie din ce film e replica asta, să îmi dea un semn. A fost difuzat ieri pe PRO TV.
Mari
Etichete:
citate,
dragoste,
filme,
Marinela Botezan
duminică, 14 februarie 2010
Ziua îndrăgostiţilor
Oare de ce suntem atât de lipsiţi de personalitate încât să împrumutăm sărbătorile altor naţii? Şi, mai ales, să facem din ele atâta tam-tam? După ce se sărbătoreşte cu atâta vervă Valentine's Day, Dragobetele nostru românesc nu mai are atâta strălucire.
Nu cred că declaraţiile de dragoste făcute în această zi sunt mai încărcate de sentiment, ba chiar pot spune că mi se par fabricate. Nu că n-aş fi adepta declaraţiilor de dragoste, însă pentru mine este mult mai important felul în care cineva se comportă cu mine. Dragostea nu se strigă pe străzi ci se dovedeşte prin fapte, zi de zi.
Aşa că, Valentine's Day este pentru mine o zi ca oricare alta, nu-i voi atribui niciodată o semnificaţie aparte. Când sunt îndrăgostită, fac din fiecare zi un poem închinat iubirii.
Nu cred că declaraţiile de dragoste făcute în această zi sunt mai încărcate de sentiment, ba chiar pot spune că mi se par fabricate. Nu că n-aş fi adepta declaraţiilor de dragoste, însă pentru mine este mult mai important felul în care cineva se comportă cu mine. Dragostea nu se strigă pe străzi ci se dovedeşte prin fapte, zi de zi.
Aşa că, Valentine's Day este pentru mine o zi ca oricare alta, nu-i voi atribui niciodată o semnificaţie aparte. Când sunt îndrăgostită, fac din fiecare zi un poem închinat iubirii.
Etichete:
dragoste,
Marinela Botezan,
sărbătoare
luni, 1 februarie 2010
Wonder woman
Nu cred în conceptul de "wonder woman" care le face perfect pe toate, e clar că nu poţi şi că trebuie să-ţi stabileşti priorităţi. Cred că cel mai mult contează să ştii bine ce vrei, ce-ţi aduce recompensele cele mai importante pentru tine, astfel încât să-ţi faci viaţa frumoasă.
Întotdeauna mi-a plăcut să citesc (dacă ar fi să caut un hobby în viaţa mea, aş spune că cititul este acesta). A fost o perioadă în care citeam mult şi îmi foloseşte şi acum. Am făcut câteva şcoli în comparaţie cu trendul de astăzi: şcoala generală, liceul, facultatea de marketing şi un master în managementul afacerilor, câteva cursuri de comunicare şi leadership şi cel mai important lucru, nu am lipsit la cursurile predate de bunicii şi mama mea în "cei 7 ani de acasa". Toate astea îşi spun cuvântul în ceea ce sunt eu astăzi.
Dincolo de astea, sunt o persoană care se întreabă şi caută răspunsuri, care învaţă şi se adaptează la ea însăşi şi la lume.
Nu mă văd în ipostaza de femeie perfectă, în stare să le facă pe toate în acelaşi timp. Nu cred nici în îmbinarea simplă şi desăvârşită între dragoste şi carieră. Sunt două ipostaze în care nu am fost până acum, cea de soţie şi cea de mama. Dar pentru că îmi doresc din tot sufletul acest lucru, am redus motoarele jobului şi acord mai mult timp vieţii personale.
Dragostea e însemnată când există în viaţa mea. Când nu există, n-am nici o problemă. Nu resimt lipsa iubirii. Nu mă simt singură când nu am un partener, am o viaţă plină, am familie, am câţiva prieteni buni, am revistele şi cărţile mele. Nu caut dragostea cu orice preţ. Nici nu cred că se poate, dragostea vine pur şi simplu peste tine şi nu te întreabă dacă este momentul potrivit, dacă eşti pregătit, nici măcar dacă persoana cu pricina este aproape de vreun profil ideal pe care l-ai fi putut avea în minte. Iubirea vine şi pleacă atunci când vrea ea, eu nu-mi pot propune nici să iubesc, nici să nu mai iubesc, indiferent care este situaţia relaţiei în acel moment. Am înţeles că nu poţi comanda inimii, dar am învăţat să mă adaptez. Şi dacă inima o ia complet razna, am învăţat să iau ce este bun din relaţia respectivă, atât timp cât ea durează.
Întotdeauna mi-a plăcut să citesc (dacă ar fi să caut un hobby în viaţa mea, aş spune că cititul este acesta). A fost o perioadă în care citeam mult şi îmi foloseşte şi acum. Am făcut câteva şcoli în comparaţie cu trendul de astăzi: şcoala generală, liceul, facultatea de marketing şi un master în managementul afacerilor, câteva cursuri de comunicare şi leadership şi cel mai important lucru, nu am lipsit la cursurile predate de bunicii şi mama mea în "cei 7 ani de acasa". Toate astea îşi spun cuvântul în ceea ce sunt eu astăzi.
Dincolo de astea, sunt o persoană care se întreabă şi caută răspunsuri, care învaţă şi se adaptează la ea însăşi şi la lume.
Nu mă văd în ipostaza de femeie perfectă, în stare să le facă pe toate în acelaşi timp. Nu cred nici în îmbinarea simplă şi desăvârşită între dragoste şi carieră. Sunt două ipostaze în care nu am fost până acum, cea de soţie şi cea de mama. Dar pentru că îmi doresc din tot sufletul acest lucru, am redus motoarele jobului şi acord mai mult timp vieţii personale.
Dragostea e însemnată când există în viaţa mea. Când nu există, n-am nici o problemă. Nu resimt lipsa iubirii. Nu mă simt singură când nu am un partener, am o viaţă plină, am familie, am câţiva prieteni buni, am revistele şi cărţile mele. Nu caut dragostea cu orice preţ. Nici nu cred că se poate, dragostea vine pur şi simplu peste tine şi nu te întreabă dacă este momentul potrivit, dacă eşti pregătit, nici măcar dacă persoana cu pricina este aproape de vreun profil ideal pe care l-ai fi putut avea în minte. Iubirea vine şi pleacă atunci când vrea ea, eu nu-mi pot propune nici să iubesc, nici să nu mai iubesc, indiferent care este situaţia relaţiei în acel moment. Am înţeles că nu poţi comanda inimii, dar am învăţat să mă adaptez. Şi dacă inima o ia complet razna, am învăţat să iau ce este bun din relaţia respectivă, atât timp cât ea durează.
Etichete:
dragoste,
femei,
gânduri,
Marinela Botezan
Abonați-vă la:
Postări (Atom)