sâmbătă, 8 iulie 2017

În Turnul cu ceas din Tg. Mureș

Spre marea mea rușine, abia acum am ajuns să urc în Turnul cu ceas al Prefecturii din Tg. Mureș. Gândul ăsta nu mi-a dat pace multă vreme, așa că am ajuns să îl pun în practică, am vizitat în sfârșit obiectivul turistic.

Ca să poți urca în turn, trebuie să-ți cumperi bilet de la Casieria Palatului Culturii, nu de la Prefectură! Apoi un ghid ar trebui să îți povestească despre obiectiv. În cazul nostru, nu s-a întâmplat așa, deci am rămas cu povestea de pe placa comemorativă prinsă pe zidul de lângă urcarea în turn, povestea românilor care au fost întemnițați aici sub turn pentru că nu s-au dezis de limba română și de credința strămoșească în perioada Primului Război Mondial.

Scările de urcare în turn sunt foarte frumoase, o parte din piatră, o altă secțiune din urcuș făcându-se pe scări din fier forjat, și chiar sus de tot urci pe scări din lemn. Ajungi în final într-un balcon orientat în cele patru zări, unde poți admira panorama Tg. Mureș-ului, în față deschizându-ți-se priveliști foarte frumoase ale orașului văzut acum de sus. Mai mult, în turn se află clopote de fier inscripționate în limba maghiară și care bat scurt la oră fixă. Tot acolo se află, dar mai ascuns vederii, mecanismul ceasului de pe fațada turnului.

Localnici fiind, am avut plăcerea să fim noi "ghizi" pentru o familie de bucovineni, cărora le-am arătat de acolo de sus din turn și alte obiective de vizitat în Tg. Mureș și pe care sperăm că le-au identificat de jos din oraș și vizitat, astfel ca să rămână cu o amintire frumoasă despre Tg. Mureș, după ce și-au exprimat nemulțumirea că au plătit vizita la acest obiectiv și ghidul nu le-a povestit nimic despre Turnul Cu ceas din Tg. Mureș. Eu sper doar că acest mic inconvenient a fost unul izolat, posibilul motiv fiind acela că la vizita grupului anterior, cineva spărsese un geam de la turn și ghidul trebuia să adune cioburile după turiștii necivilizați iar noi eram ultimul grup care vizita turnul în ziua respectivă.






















vineri, 16 iunie 2017

Flori de Mai

Uneori îți vine să te iei să te duci... hai-hui... Așa am pornit într-o Duminică de Mai, cu gândul de a ajunge într-un loc superb, Coasta Cisteiului, un loc unde poți culege frăguțe de pădure cu o aromă absolut încântătoare. La un moment dat am oprit mașina lângă un câmp cu maci înfloriți și am făcut fotografia asta.


Nu am "vânat" imaginea, pur și simplu am făcut poza. Ulterior am văzut ce apare în oglindă: Orașul Ocna Mureș. Se spune că unele lucruri se întâmplă pur și simplu pentru că ești la un anumit moment într-un anume loc! Așa mi s-a părut momentul acesta în care am facut fotografia, aș numi-o "Ocna Mureș văzută în oglindă de pe Dealurile Ciungii". Nu este efortul meu, este doar o întâmplare să fi ieșit ceva atât de frumos!

Maci roșii înfloriți în câmpuri de grâu, cum altcumva ai putea vedea natura mai frumoasă în luna Mai? Și dacă "mai" asculți și melodia Flori de Mai - Alternosfera...



Lacătă prinsă-n lemn
Ascunde-mă neatins
Păzeşte-mă de ger
Ast-noapte iar a nins
Când tu visai
Albastre flori de mai. 

Ce flori în toiul iernii
"Opreşte-te"-ţi şopteam
Acum doar gerul sticlă
Pictează flori la geam. 
Tu n-ascultai
Visai doar flori de mai. 

Refren:

Mai stai şi nu pleca de n-ai
Să-mi dai [nu ţi-am cerut să-mi dai]
Albastre flori de mai. 

De ochi străini mă tem 
Ce-n stradă ard nestins
Privind la ei, te chem
Ţin minte tot ce-ai zis
Atunci spuneai:
"Plec după flori de mai! "

Vibrează paşii mei
De parcă merg pe clape
Cu mine însumi cânt
Refren-n singurătate
De cand plecai
Dupa flori de mai. 

Refren:

Mai stai şi nu pleca de n-ai
Să-mi dai [nu ţi-am cerut să-mi dai]
Albastre flori de mai. [x3]

duminică, 7 mai 2017

O oază de frumusețe

Legat de postarea anterioară, aș lua trei cuvinte și le-aș schimba un pic ordinea. Aș spune așa: oprește-te, nu fă nimic, continuă! Unii vor râde, zicând: frumos exemplu, continuă să nu faci nimic! Alții ca mine, vor continua ce au început cândva, mă refer aici la a scrie pe blogul acesta... deși mi-ar place și mie să stau cu capul la umbră (e și ăsta tot un fel de a sta cu burta la soare, de a nu face nimic) și să citesc, de aceea mă pregătesc pentru asta și deci, continui!

M-am oprit la un moment dat, după ce scrisesem pe acest fel de suport de scris, deși mai mare plăcere ar fi să scriu de mână, însă pe un suport de hârtie nu pot să pun imaginile pe care le-am adăugat aici și să și iasă ceva frumos. Odată, cândva, când mă voi hotărî să nu mai fac nimic ... cu acest blog, pentru că orice începe se și termină la un moment dat, (și nu, nu o să mă apuc de vlogg-ing pentru că nu mă reprezintă) o să pun o ultimă postare pe care probabil o voi numi „Totul are un început și ... un sfârșit..., orice sfârșit este de fapt un nou început...”, și pentru că știu un Fotograf Vagabond, o să-l rog să-mi facă din acest blog cel mai frumos album foto, asta la un preț mult prea mare pe care oricum nu o să i-l pot plăti, așa că o sa-mi facă o bucurie mare pentru când o să fiu bunicuță și o să răsfoiesc chiar cartea scrisă de mine, stând în fotoliu pe prispa casei de la țară, acolo unde este cel mai frumos frumos!

A, să nu uit să precizez ceva: dacă tot n-am făcut nimic pe aici o vreme, totuși am făcut ceva, m-am gândit ... să schimb motto-ul blogului..., l-am boteza(n)t acum „an oasis of beauty”. El, blogul, era asta încă din 2010 când “l-am lansat în on-line” ca să vorbim în termeni la modă acum ... și atunci. Ideea să fac blogul mi-a venit de la un amic Sorin care deja avea unul dar pe o altă temă, apoi un prieten bun căruia i-am povestit de ce m-am apucat, la a doua mea postare pe blog, când eram prea puțin știutoare ce o să fac cu blogul ăsta, mi-a scris așa la comentariile de acolo: Ține și de inteligență să descoperi fericirea, dar nu numai. Și un om mai puțin inteligent, poate fi fericit. Diferența este, că dacă ești inteligent poți face asta conștient, adică să te oprești puțin să vezi acele pietricele de pe marginea drumului, începem să străbatem drumul mai încet, tocmai pentru a vedea frumuseţea pietricelelor de pe margine”. Gino să știi că discuția aceasta a noastră a fost déclic-ul meu în viață și nu pot exprima prin cuvinte mulțumirea pentru asta! Și pentru că declicurile nu sunt chestii unice, ele au și ele momentele lor de boom și decădere, cu asta mi s-au schimbat un pic raporturile privind percepția frumuseții și a inteligenței (cu fericirea o lămurisem atunci), așa că, “nu există sex-appeal mai puternic  decât inteligența” (vechiul motto al blogului, un citat, personal sau poate preluat și el de undeva de către un ziarist pe care la un moment dat l-am apreciat) s-a transformat în an oasis of beauty” o expresie în care m-am străduit să traduc cât mai corect românescul colțișor de frumos.

Eu continui să lucrez la visul meu, la a construi oaza mea de frumusețe și dacă voi reuși să aduc cu fiecare postare viitoare un strop de frumos în viețile celor care vor citi, înseamnă că deja lumea a devenit mai frumoasă, pentru simplul fapt că cineva a zâmbit azi!

luni, 1 mai 2017

Dacă nu știi ce să faci, nu face nimic!

"Dacă funcționează, continuă.
Dacă nu funcționează, oprește-te.
Dacă nu știi ce să faci, nu face nimic!" - Dr. Melvin Konner


luni, 19 decembrie 2016

Santa Secret ... dar mai bine spus, Daruri de Crăciun

Despre Santa Secret am aflat în liceu... Îmi amintesc foarte bine cadoul primit atunci, era un Moș Crăciun care se atârna în brad și era foarte simpatic. Știu prea bine de la cine l-am primit, colegul care mi l-a dăruit a fost suficient de "inspirat" încât și-a scris numele pe brâul moșului. 

Cu mult timp înainte de acest Santa, am învățat că un cadou se face din toată inima, că ar trebui să dăruim ceva care ne place nouă în mod deosebit, că trebuie să desfacem cadoul de față cu persoana care ni l-a dăruit și să-i mulțumim și, mai ales, să nu ne descotorosim de un cadou primit dăruindu-l mai departe!

Un alt Santa foarte special a fost o cutie rotundă primită pentru a ține adunate într-un bol de sticlă toate nimicurile frumoase, câteva pietre mate pentru a-mi aduce aminte că există și obstacole peste care se poate trece, câteva pietre transparente pentru prietenii buni, un glob de sticlă pentru a-mi aduce aminte să împodobesc bradul cu familia, dulciuri pentru o persoană specială, lumânări pentru a apropia sufletele, gheață pentru a ne răcori când se încinge atmosfera, brăduți strălucitori pentru clipe cu magie și verzi - KAUSTIK tot anul!

Și cadoul de Santa Secret din acest an l-am simțit foarte special, potrivit mie, un glob pictat manual și lumânărele cu motive decorative în ton cu sărbătoarea Crăciunului la români și nu numai.

Însă Crăciunul nu este despre a aștepta să primim cadouri, Crăciunul este despre a dărui! 





Dar mai ales, Crăciunul este o stare de spirit! Bucurați-vă de nașterea Pruncului Sfânt pe paie între vite, în ieslea cea săracă, unde Sfânta Fecioară și-a găsit sălaș. Isus s-a născut în Seara de Crăciun iar magii mergând după steaua călăuzitoare, I-au dus daruri cu mare bucurie, care bucurie și la voi să fie, de la tinerețe pân' la bătrânețe!


luni, 12 decembrie 2016

M ... with Love

Nu numai ciocolata dă dependență ci și creația artistică! Bravo Milka! Pe mine m-ai cucerit definitiv!

Cu drag, M




duminică, 13 noiembrie 2016

Viața ca un ... copac, sau, doi copaci ca ... viața?!

De multe ori, natura ne dă lecții. Trebuie doar să avem ochi să vedem și urechi să auzim. Cum la partea cu sonorizarea suprapusă imaginii stau foarte prost d.p.d.v. al abilităților tehnice, tot fotografia este cea care mă ajută să "păstrez clipe". Aceste poze-clipe sunt de fapt mult mai grăitoare, pentru că, vorba cuiva, "O poză face cât 1000 de cuvinte!"

Este aceasta o fotografie pe care aș traduce-o într-un cuvânt așa: "Viața". Îmi place să cred că această "unire" nu a fost mâna omului până la "punctul de întâlnire" și că Dumnezeu ne-a arătat prin această  lucrare a naturii menirea noastră pe această lume. 

Aș spune așa: investește în tine, completează pe cineva și fă ca tot ce ai obținut în plus să nu păstrezi numai pentru tine. Împărtășește! Este tot ce poți face mai bun în lumea aceasta...